Mulți își imaginează schimbarea ca pe o zi de lucru oarecare. Vine o echipă, demontează centrala de pe peretele din bucătărie, așază o cutie albă lângă casă și, până seara, caloriferele sunt din nou calde. Ar fi frumos așa, doar că pompa de căldură are un talent aparte de a scoate la iveală tot ce nu știai despre propria casă.
Trecerea de la gaz la pompă de căldură este simplă într-o casă bine izolată, cu încălzire în pardoseală, și devine complicată într-o casă veche, cu calorifere mici și putere electrică redusă. Montajul durează câteva zile, dar pregătirea poate lua săptămâni, iar economia față de gazul plafonat la 0,31 lei/kWh nu e garantată.
Întrebarea o aud tot mai des, de obicei pusă cu factura de gaz pe masă și cu o ofertă de pompă de căldură deschisă pe telefon. Potrivit Institutului Național de Statistică, aproape două treimi dintre gospodăriile din România aveau în 2023 un sistem individual de încălzire, iar un studiu E.ON din 2025 arăta că 81% dintre locuințele racordate la gaz folosesc o centrală proprie. Așadar, nu vorbim despre o curiozitate de nișă. Pentru câteva milioane de oameni, decizia asta o să vină, mai devreme sau mai târziu.
Diferența dintre o trecere liniștită și una care se transformă într-un șantier de jumătate de an stă în câteva lucruri destul de prozaice. Contează casa, contează instalația electrică, contează locul în care pui unitatea de afară și, evident, contează banii. Iar peste toate s-au așezat, în ultimii doi ani, câteva reguli noi pe care puțini le citesc până la capăt.
Ce se schimbă, de fapt, când renunți la centrala pe gaz
Când renunți la centrala pe gaz, schimbi felul în care casa își primește căldura. Centrala o produce arzând combustibil, pe când pompa de căldură o mută din aerul de afară în apa din calorifere, cu ajutorul curentului electric.
O pompă de căldură este, simplificat, un frigider care lucrează pe dos. Scoate căldura dintr-un loc rece și o duce într-unul cald, printr-un circuit cu agent frigorific și un compresor. Partea care derutează pe toată lumea e că aerul de minus cinci grade încă are căldură de dat, nu multă, dar destulă cât să încălzească o casă, dacă aparatul nu e forțat să lucreze peste puterile lui.
Temperatura apei, detaliul care decide aproape tot
O centrală pe gaz încălzește apa la 70 de grade fără să clipească. O pompă de căldură poate face și ea asta, însă consumul crește vizibil cu fiecare grad în plus, așa că lucrează cel mai eficient cu apă între 35 și 45 de grade. Aici e, de fapt, miezul întregii discuții.
Caloriferele montate acum douăzeci de ani au fost dimensionate pentru apă fierbinte. Dacă le trimiți apă de 45 de grade, unele încălzesc camera cum trebuie, altele doar pe jumătate. De asta circulă povești cu oameni care au pus o pompă scumpă și au tremurat în ianuarie, deși aparatul era bun, numai că instalația din casă vorbea altă limbă.
COP și SCOP, două cifre de citit înainte de orice ofertă
COP-ul, adică coeficientul de performanță, arată câtă căldură scoate pompa pentru fiecare kilowatt-oră de curent consumat, într-un anumit moment și în condiții de test. SCOP-ul face aceeași socoteală pe un sezon întreg de încălzire și e cifra care contează pentru factură. Un SCOP de 4 înseamnă, în medie, patru kilowați-oră de căldură pentru unul de curent.
Valorile din broșuri sunt calculate de obicei pentru încălzire în pardoseală, cu apă de 35 de grade. Cu calorifere care cer 50 de grade, SCOP-ul real coboară destul de mult, iar diferența se vede direct în factură. Când primești o ofertă, întreabă pentru ce temperatură a apei e dat randamentul. Un instalator serios îți răspunde fără să se uite în altă parte.
Este casa ta pregătită pentru o pompă de căldură?
O casă este pregătită pentru pompă de căldură atunci când poate fi ținută caldă cu apă de cel mult 50 de grade în calorifere, chiar și în cele mai reci zile ale iernii. Asta ține de izolație, de ferestre și de cât de mari sunt caloriferele, nu de vârsta centralei pe care vrei s-o înlocuiești.
Testul caloriferelor, pe care îl poți face chiar iarna asta
Instalatorii mai vechi au un truc simplu, pe care îl poți încerca singur fără să cheltui un leu. Într-o săptămână rece, coboară temperatura apei care pleacă din centrală spre calorifere, așa-numitul tur, la 50 de grade, apoi la 45, și lasă casa să se așeze câteva zile. Dacă toate camerele rămân confortabile, ai un semn foarte bun că sistemul existent poate merge cu o pompă de căldură.
Dacă o cameră rămâne rece, de obicei cea de la colț sau cea cu fereastra mare, ai găsit exact locul unde va trebui intervenit. Uneori ajunge un calorifer mai mare sau un ventiloconvector, alteori problema e un perete neizolat. Testul nu înlocuiește un calcul făcut ca la carte, dar îți arată într-o săptămână ce te-ar putea costa o iarnă întreagă.
Izolația vine înaintea aparatului
Puterea pompei se alege după pierderile de căldură ale casei, calculate cameră cu cameră, nu după metri pătrați înmulțiți cu o cifră scoasă din burtă. Ca ordin de mărime, o casă bine izolată are nevoie de aproximativ 40 până la 60 de wați pe metru pătrat, iar una fără izolație poate cere și dublu. Pentru 120 de metri pătrați, asta înseamnă diferența dintre o pompă de 6 kW și una de 12 kW.
Diferența nu se oprește la prețul aparatului. O pompă mai mare cere mai mult curent, o unitate exterioară mai voluminoasă și, de multe ori, un spor de putere la distribuitor. De aceea, banii puși mai întâi în izolația podului sau în ferestre noi se întorc de două ori, o dată în factură și încă o dată în prețul pompei, care poate fi mai mică.
Partea electrică, capitolul pe care îl subestimează aproape toată lumea
Partea electrică este, în multe case, pasul cel mai lent al trecerii, pentru că pompa de căldură poate cere mai multă putere decât cea aprobată pentru locuință. Când puterea nu ajunge, e nevoie de un spor de putere aprobat de operatorul de distribuție și, uneori, de trecerea la alimentare trifazată.
Puterea aprobată și drumul prin hârtii
Fiecare loc de consum are o putere aprobată, trecută în certificatul de racordare emis de distribuitor. Multe case mai vechi au o valoare gândită pentru frigider, mașina de spălat și un fier de călcat, nu pentru un compresor care pornește iarna în paralel cu cuptorul electric și, poate, cu încărcătorul mașinii. Rezistența electrică de rezervă a pompei, care intră în funcțiune în zilele foarte geroase, mai adaugă și ea câțiva kilowați.
Dacă socoteala iese peste limită, urmează o cerere de spor de putere la operatorul de rețea, un aviz tehnic de racordare, eventual lucrări la branșament și, la final, un certificat de racordare actualizat. Durata diferă mult de la o zonă la alta și poate ajunge la câteva luni, așa că drumul acesta se pornește înainte de a comanda aparatul. Altfel riști să ai pompa montată în curte și siguranțele sărind la fiecare pornire.
Tabloul electric și circuitul dedicat
Pompa de căldură trebuie alimentată pe un circuit separat, cu cablu de secțiune potrivită, protecție la suprasarcină și protecție diferențială. În casele vechi, tabloul electric e de multe ori un mic muzeu, cu siguranțe de porțelan, conductori de aluminiu și improvizații adăugate de trei proprietari succesivi. Nimeni nu vrea să audă asta când a bugetat doar aparatul, dar refacerea tabloului intră adesea în aceeași lucrare.
Aici se vede și de ce contează cine face montajul. Partea hidraulică și cea electrică se întâlnesc în același punct, iar o echipă care le stăpânește pe amândouă te scutește de drumuri între doi meseriași care dau vina unul pe celălalt. Instalația electrică trebuie făcută, oricum, de un electrician autorizat ANRE.
Dacă vrei să vezi ce presupun concret serviciile pentru pompe de căldură înainte să chemi pe cineva acasă, poți porni de la mandasinstal.ro. Pregătește-ți din timp întrebările despre temperatura apei și despre puterea electrică, pentru că răspunsurile la ele îți spun repede cu cine ai de-a face.
Unde stă unitatea exterioară și ce o să zică vecinii
Unitatea exterioară a unei pompe aer-apă are nevoie de aer liber în jur, de o scurgere pentru apa care rezultă la dezghețare și de o distanță rezonabilă față de ferestrele vecinilor. Alegerea locului contează aproape cât alegerea modelului.
Zgomot, condens și gheață pe alee
O unitate modernă nu e zgomotoasă, însă ventilatorul și compresorul se aud, mai ales noaptea, când pe stradă e liniște. Pusă într-un colț strâmt între doi pereți, sună mai tare decât în fișa tehnică și, mai rău, poate ajunge să-și aspire propriul aer răcit. Pe lângă asta, iarna face periodic cicluri de dezghețare, în care lasă să curgă destulă apă.
Apa aceea trebuie să aibă unde să meargă. Fără o scurgere sau un pat de pietriș sub aparat, dimineața găsești un mic patinoar exact pe aleea pe care ieși cu mașina. Câteva tampoane antivibrații și un suport ridicat de la sol rezolvă cele mai multe probleme, cu condiția să te gândești la ele înainte, nu după prima zăpadă.
Agentul frigorific și regula europeană din 2027
Regulamentul (UE) 2024/573 privind gazele fluorurate interzice, de la 1 ianuarie 2027, punerea pe piață a pompelor de căldură monobloc de până la 50 kW care folosesc agenți frigorifici cu un potențial de încălzire globală de 150 sau mai mult. Indicatorul arată cât de puternic încălzește atmosfera un gaz în comparație cu dioxidul de carbon, iar R32, foarte folosit până acum, trece mult peste pragul acesta. Practic, piața se mută spre modele cu propan, notat R290. Aparatele deja montate nu trebuie scoase, deci nu e motiv de panică.
Propanul vine însă cu regulile lui de amplasare. Producătorii cer o zonă de siguranță în jurul unității, fără guri de canal, ferestre de subsol sau surse de scântei imediat dedesubt, așa că locul ales din ochi s-ar putea să nu treacă de verificare. La modelele split, unde agentul frigorific intră în casă prin țevi, lucrarea o poate face doar un tehnician certificat pentru gaze fluorurate.
Cât costă trecerea și când începe să se întoarcă banul
O pompă de căldură aer-apă de circa 10 kW, montată complet, costă de regulă între 30.000 și 50.000 de lei pentru o casă de aproximativ 120 de metri pătrați, după ofertele afișate în 2026 de platformele de intermediere pentru meseriași. Cât de repede recuperezi banii depinde aproape în întregime de raportul dintre prețul curentului și cel al gazului.
La suma de bază se adaugă adesea lucrări care nu apar în prima ofertă, cum ar fi calorifere noi sau ventiloconvectoare, un boiler pentru apă caldă, sporul de putere sau refacerea tabloului electric. Într-o casă nouă, cu pardoseală încălzită, costul total rămâne aproape de prețul aparatului. Într-una veche, poate crește simțitor.
Socoteala pe care puțini ți-o fac la prima ofertă
Prețul gazului pentru populație este plafonat la 0,31 lei/kWh, cu TVA, prin Ordonanța de urgență 12/2026, până la 31 martie 2027. La curent, comparatorul de oferte al ANRE arăta în octombrie 2026 prețuri care porneau de la aproximativ 1,04 lei/kWh în București, însă o bună parte dintre oferte treceau de 1,5 lei/kWh. Altfel spus, un kilowatt-oră de curent costă de trei sau patru ori cât unul de gaz, uneori chiar de cinci ori.
Să luăm o casă care consumă, cu o centrală mai veche, în jur de 12.000 kWh de gaz pe an. Cifra apare într-un studiu E.ON drept consum mediu al unei centrale vechi și duce, la prețul plafonat, la o factură de 3.720 de lei. Cu un randament de aproximativ 90%, căldura care ajunge efectiv în casă e de circa 10.800 kWh, iar pe aceasta trebuie s-o producă pompa.
| Scenariu | Energie consumată pe an | Preț pe kWh | Cost anual estimat |
| Centrală pe gaz | 12.000 kWh gaz | 0,31 lei | 3.720 lei |
| Pompă cu calorifere (SCOP 3), ofertă ieftină | 3.600 kWh curent | 1,10 lei | 3.960 lei |
| Pompă cu calorifere (SCOP 3), ofertă medie | 3.600 kWh curent | 1,60 lei | 5.760 lei |
| Pompă cu pardoseală (SCOP 4), ofertă ieftină | 2.700 kWh curent | 1,10 lei | 2.970 lei |
| Pompă cu pardoseală (SCOP 4), ofertă medie | 2.700 kWh curent | 1,60 lei | 4.320 lei |
Tabelul nu e făcut ca să sperie pe cineva. Arată doar că, la prețurile din toamna lui 2026, pompa de căldură câștigă în fața gazului plafonat abia când casa merge cu apă puțin caldă și ai un contract bun la curent. Cu calorifere vechi și o ofertă medie, plătești mai mult decât înainte.
Cu o investiție de 40.000 de lei și o economie de 750 de lei pe an în scenariul cel mai bun, amortizarea strict din factură s-ar întinde pe zeci de ani. Dacă primești o promisiune de amortizare rapidă, cere calculul pe hârtie, cu prețurile tale. E un exercițiu care lămurește multe, și pentru tine, și pentru cel care face oferta.
Unde apare totuși câștigul
Câștigul real vine din altă parte decât din comparația de azi a tarifelor. Plafonul la gaz are dată de expirare, iar după 31 martie 2027 prețul ar putea urma piața, așa cum s-a întâmplat la curent în vara lui 2025, când ieșirea din plafonare a dublat facturile multor consumatori mici. Cine are deja panouri fotovoltaice își produce o parte din curent, chiar dacă iarna producția scade mult.
Mai sunt și costurile mărunte care dispar odată cu gazul. Ordinul ANRE 179/2015 cere verificarea instalației de gaze la cel mult doi ani și revizia ei la cel mult zece ani, la care se adaugă verificarea periodică a centralei. Pe deasupra, o pompă aer-apă poate răci casa vara, prin pardoseală sau prin ventiloconvectoare, ceea ce poate ține locul unui aer condiționat.
Ce s-a schimbat în reguli și în finanțări în 2026
În 2026, nicio regulă nu obligă un proprietar din România să-și scoată centrala pe gaz, iar statul nu oferă, la data actualizării, o subvenție activă pentru pompe de căldură la persoane fizice. Presiunea vine pe ocolite, prin prețuri și prin legislația europeană care se transpune treptat.
Directiva europeană nu îți interzice centrala
Directiva (UE) 2024/1275 privind performanța energetică a clădirilor interzice, din 1 ianuarie 2025, subvențiile publice pentru cazanele autonome pe combustibili fosili și cere statelor să elimine treptat aceste cazane până în 2040. Centralele deja montate în casele existente nu devin ilegale. Clădirile noi trebuie să aibă emisii zero la fața locului din 2030, iar cele publice din 2028.
Titlurile despre „interzicerea centralelor” au speriat mulți oameni degeaba. Ce se schimbă e direcția banilor publici, pentru că statul nu mai poate finanța centrale pe gaz, dar poate sprijini în continuare sistemele hibride, în care o centrală lucrează împreună cu o pompă de căldură. Pentru o casă veche, varianta asta poate fi cea mai rezonabilă.
Plafonul la gaz, taxa pe carbon și subvenția care întârzie
Ordonanța 12/2026 ține prețul gazului la cel mult 0,31 lei/kWh până la 31 martie 2027, iar ce urmează după nu se știe încă. Din 2028, Uniunea Europeană vrea să pornească ETS2, un sistem care pune preț pe emisiile din combustibilii folosiți la încălzire și în transport. Startul a fost deja amânat o dată, România se numără printre țările care au cerut reanalizarea lui, iar la summitul din octombrie 2026 liderii europeni au cerut Comisiei o nouă evaluare a impactului.
La capitolul subvenții, vestea nu e bună pentru cine aștepta ajutor de la stat. Programul Casa Verde Plus pentru pompe de căldură, anunțat de Administrația Fondului pentru Mediu în 2025 cu un buget de 100 de milioane de lei, nu avea, după informațiile publice de la sfârșitul lui octombrie 2026, nici ghid aprobat, nici sesiune deschisă pentru persoane fizice. Singurul program nou pentru case viza bateriile de stocare ale prosumatorilor. Așa că, dacă un instalator îți leagă oferta de o subvenție, verifică pe site-ul AFM înainte să semnezi.
Cum arată o trecere făcută cu cap
O trecere făcută cu cap începe cu un calcul de necesar termic și cu o verificare a instalației electrice, continuă cu proiectarea și montajul și se încheie abia după o iarnă de reglaje. Ordinea contează mai mult decât marca aparatului.
Primul pas e o vizită în care cineva măsoară camerele, se uită la ferestre, la izolație și la calorifere, apoi îți spune de câtă căldură are nevoie casa în cea mai rece zi. Abia după aceea are sens discuția despre modele și prețuri. Tot atunci se verifică puterea aprobată, tabloul electric și locul unde poate sta unitatea exterioară.
Urmează proiectul propriu-zis, adică alegerea pompei, a boilerului pentru apa caldă, eventual a unui vas tampon, și lista caloriferelor care trebuie schimbate. Montajul unei pompe aer-apă durează de obicei câteva zile, dacă instalația interioară e pregătită. Punerea în funcțiune include reglajul curbei de încălzire, adică regula după care pompa ridică temperatura apei când afară se răcește, iar curba asta se ajustează fin în primele săptămâni.
Pentru lucrări de felul acesta, unde instalațiile termice și cele electrice se întâlnesc la fiecare pas, ajută mult să lucrezi cu o echipă care le acoperă pe amândouă. Mandas Instal, o firmă din București autorizată ANRE, se ocupă de dimensionarea, montajul și mentenanța pompelor de căldură aer-apă, sol-apă și apă-apă, dar și de avize, branșamente și instalații electrice.
Varianta hibridă, un pas intermediar onest
Varianta hibridă înseamnă să păstrezi centrala pe gaz și să montezi lângă ea o pompă de căldură care preia cea mai mare parte a sezonului. Pompa lucrează cât timp afară e suportabil, iar în zilele foarte geroase intră centrala, exact atunci când pompa ar consuma cel mai mult. Pentru o casă cu calorifere vechi, e adesea soluția cea mai cuminte.
Are și un avantaj mai puțin vizibil. Îți dă un an sau doi în care vezi pe facturile tale, nu pe ale altcuiva, cum se comportă pompa, timp în care poți izola, schimba ferestre sau mări calorifere. Când casa e gata, centrala poate pleca liniștită.
Ce faci cu branșamentul de gaz
Branșamentul de gaz nu trebuie desființat a doua zi după montajul pompei. Dacă păstrezi aragazul pe gaz, rămâi client al furnizorului și ai în continuare obligația verificărilor periodice ale instalației. Dacă renunți complet, ceri încetarea contractului de furnizare și sistarea sau desființarea branșamentului, iar o eventuală reconectare ulterioară înseamnă din nou hârtii și costuri.
Personal, nu m-aș grăbi. O iarnă de probă cu gazul încă la ușă nu costă mare lucru și îți dă liniștea că ai unde să te întorci dacă ceva nu merge cum trebuie.
Prima iarnă după schimbare
Prima iarnă cu pompa de căldură cere câteva obiceiuri noi, iar cel mai important e să lași casa la o temperatură constantă. Pompa nu iubește pornirile bruște de dimineață, după ce ai oprit totul peste noapte, așa cum făceai probabil cu centrala.
O să auzi din când în când un fâșâit și o să vezi abur alb ieșind din unitatea de afară. E ciclul de dezghețare și e normal, chiar dacă primul vecin care îl observă o să te întrebe dacă ți-a luat foc ceva. Factura din ianuarie va fi cea mai mare, iar cea din aprilie te va împăca puțin cu ea.
Mai e un obicei, poate cel mai folositor dintre toate, și anume să-ți notezi consumul lunar de curent din primul sezon. Cu cifrele tale în față, discuția cu instalatorul despre reglaje devine concretă, nu o înșiruire de impresii. Cât de complicat e, până la urmă? Exact atât cât trebuie schimbată casa ca să se încălzească bine cu apă călduță.
Întrebări frecvente despre trecerea de la gaz la pompă de căldură
Funcționează o pompă de căldură aer-apă la minus 20 de grade?
Da, multe modele moderne lucrează și la minus 20 de grade sau mai jos, însă randamentul lor scade pe măsură ce afară se răcește. În zilele cele mai geroase pot cere ajutorul rezistenței electrice sau al unei centrale păstrate ca rezervă. În zonele de munte, o variantă hibridă se ia în calcul de la început.
Pot păstra aragazul pe gaz după ce montez pompa de căldură?
Da. Pompa de căldură preia încălzirea și apa caldă, iar aragazul poate rămâne pe gaz fără probleme. Rămâi însă cu instalația de gaze în casă, deci și cu verificarea ei la cel mult doi ani, cerută de ANRE.
Se poate monta o pompă de căldură aer-apă într-un apartament la bloc?
Se poate, dar e mai greu decât la casă. Unitatea exterioară are nevoie de un loc pe fațadă sau pe balcon, ceea ce poate cere acordul asociației de proprietari, iar caloriferele din bloc sunt rareori pregătite pentru apă de 45 de grade. Multe apartamente ajung în practică la soluții aer-aer, adică aparate de aer condiționat folosite și pentru încălzire.
Cât durează montajul unei pompe de căldură aer-apă?
Montajul propriu-zis durează de regulă câteva zile, dacă instalația din casă e pregătită și locul unității exterioare e stabilit. Ce lungește proiectul sunt pașii dinainte, adică calculul, eventualul spor de putere, schimbarea caloriferelor sau a tabloului electric. De aceea e bine să începi discuțiile din primăvară, nu în prima săptămână cu brumă.
Ce întreținere cere o pompă de căldură față de o centrală pe gaz?
O pompă de căldură are nevoie de o revizie anuală, în care se verifică circuitul frigorific, parametrii electrici, filtrele și automatizarea. Între revizii, ține unitatea exterioară curată de frunze și zăpadă și urmărește presiunea din instalație. Dispar, în schimb, verificările instalației de gaze, dacă renunți complet la gaz.
Pompa de căldură poate produce și apă caldă menajeră?
Da, cu un boiler dedicat, legat la pompă, care încălzește apa pentru duș și bucătărie. Boilerul se dimensionează după numărul de persoane din casă, iar periodic pompa ridică temperatura apei mai sus, ca protecție împotriva bacteriei legionella. E un detaliu de reglaj, dar e bine să știi de el.
