Suportul digital inseamna orice suport care este codat in formate care pot fi citite de masina. Mediile digitale pot fi create, vizualizate, distribuite, modificate, ascultate si conservate pe un dispozitiv electronic.

Digitalul poate fi definit ca orice date reprezentate cu o serie de cifre, iar Media se refera la o metoda de difuzare sau comunicare a informatiilor. Impreuna, mass-media digitala se refera la orice informatie care ne este transmisa printr-un ecran. Aceasta include text, audio, video si grafica care sunt transmise pe internet, pentru vizualizare.

Medii digitale

Exemple de media digitale includ software, imagini digitale, video digital, jocuri video, pagini web si site-uri web, social media, date si baze de date digitale, audio digital precum MP3, documente electronice si carti electronice. Mediile digitale contrasteaza adesea cu materialele tiparite, cum ar fi cartile tiparite, ziarele si revistele, si alte medii traditionale sau analogice, cum ar fi filmul fotografic, casetele audio sau casetele video.

Mass-media digitala a avut un impact semnificativ larg si complex asupra societatii si culturii. Combinate cu internetul si computerul personal, mass-media digitala a provocat inovatii determinante in publicare, jurnalism, relatii publice, divertisment, educatie, comert si politica.

Mass-media digitala a reprezentat, de asemenea, noi provocari pentru legile drepturilor de autor si a proprietatii intelectuale, promovand o miscare deschisa de continut in care creatorii de continut renunta in mod voluntar la o parte sau la toate drepturile lor legale asupra muncii lor. Omniprezenta mass-media digitala si efectele acesteia asupra societatii sugereaza ca suntem la inceputul unei noi ere din istoria industriala, numita Era informationala, care poate duce la o societate fara hartie, in care toate mediile sunt produse si consumate pe computere.

Cu toate acestea, raman provocarile pentru o tranzitie digitala, inclusiv legile drepturilor de autor invechite, cenzura, decalajul digital si spectrul unei ere intunecate digitale, in care mass-media mai veche devine inaccesibila pentru sistemele de informatii noi sau actualizate. Mass-media digitala are un impact semnificativ, larg si complex asupra societatii si culturii.

Calculatoare digitale

Desi foloseau suporturi citite de masini, motoarele lui Babbage, jacquard-urile si multe alte masini de calcul timpurii erau ele insele computere analogice, cu piese fizice si mecanice. Primele medii digitale cu adevarat au aparut odata cu aparitia computerelor digitale. Calculatoarele digitale utilizeaza codul binar si logica booleana pentru a stoca si procesa informatii, permitand unei masini dintr-o singura configuratie sa efectueze multe sarcini diferite.

Primele computere digitale moderne, programabile, Manchester Mark 1 si EDSAC, au fost inventate independent intre 1948 si 1949. Desi diferite in multe feluri de computerele moderne, aceste masini aveau software digital care le controla operatiunile logice. Au fost codificate in sistem binar, un sistem de unu si zero-uri, care sunt combinate pentru a face sute de caractere. Numerele 1 si 0 ale binarului sunt „cifrele” mediilor digitale.

In 1959, tranzistorul cu efect de camp metal-oxid-siliciu (MOSFET sau tranzistor MOS) a fost inventat de Mohamed Atalla si Dawon Kahng la Bell Labs.

A fost primul tranzistor cu adevarat compact care putea fi miniaturizat si produs in serie pentru o gama larga de utilizari. MOSFET a condus la dezvoltarea de microprocesoare, cipuri de memorie si circuite digitale de telecomunicatii. Acest lucru a dus la dezvoltarea computerului personal (PC) in anii 1970, la inceputul revolutiei microcomputerelor si a Revolutiei digitale.

Multimedia digitala

Distributia si difuzarea multimedia digitala au fost posibile datorita progreselor in compresia datelor, cauzate de cerintele de memorie, stocare si latime de banda foarte mari ale mediilor necomprimate. Cea mai importanta tehnica de compresie este transformarea discreta a cosinusului (DCT), un algoritm de compresie cu pierderi care a fost propus pentru prima data ca tehnica de compresie a imaginii de catre Nasir Ahmed de la Universitatea de Stat din Kansas in 1972.

Algoritmul DCT a stat la baza primului format practic de codare video, H.261, in 1988. A fost urmat de mai multe standarde de codare video bazate pe DCT, in special formatele video MPEG incepand cu 1991. Formatul de imagine JPEG, bazat tot pe algoritmul DCT, a fost introdus in 1992. Dezvoltarea algoritmului modificat de transformare a cosinusului discret (MDCT) a condus la formatul de codare audio MP3 in 1994, si la formatul de codare audio avansata (AAC) in 1999.

Revolutia digitala

Din anii 1960, puterea de calcul si capacitatea de stocare au crescut exponential, in mare parte ca urmare a scalarii MOSFET care permitea cresterea numarului de tranzistoare MOS intr-un ritm rapid, asa cum a prevazut legea lui Moore. Computerele personale si smartphone-urile pun capacitatea de a accesa, modifica, stoca si partaja suporturi digitale in mainile a miliarde de oameni. Multe dispozitive electronice, de la camere digitale la drone, au capacitatea de a crea, transmite si vizualiza suporturi digitale.

Combinate cu World Wide Web si Internet, mass-media digitala a transformat societatea din secolul XXI intr-un mod care este comparat frecvent cu impactul cultural, economic si social al aparitiei tiparului.  Schimbarea a fost atat de rapida si atat de raspandita incat a lansat o tranzitie economica de la o economie industriala la o economie bazata pe informatie, creand o noua perioada in istoria omenirii cunoscuta sub numele de Era informatiei sau Revolutia digitala.

Tranzitia a creat o oarecare incertitudine cu privire la definitii. Media digitala, media noua, multimedia si alti termeni similari, au toate o relatie atat cu inovatiile ingineresti, cat si cu impactul cultural al mass-media digitale.

Amestecarea mass-media digitale cu alte forme de mass-media si cu factori culturali si sociali este uneori cunoscuta sub numele de new media sau „noua mass-media.” In mod similar, mass-media digitala pare sa solicite un nou set de abilitati de comunicare, numite transliterare, media alfabetizare sau alfabetizare digitala.

Aceste abilitati includ nu numai abilitatea de a citi si de a scrie – alfabetizare traditionala – ci si abilitatea de a naviga pe Internet, de a evalua sursele si de a crea continut digital. Ideea ca ne indreptam catre o societate complet digitala, fara hartie, este insotita de teama ca s-ar putea sa ne confruntam in curand – sau in prezent – cu o epoca intunecata digitala, in care mass-media mai vechi nu mai sunt accesibile pe dispozitivele moderne sau folosind metode moderne de accesare. Media digitala are un efect semnificativ, larg si complex asupra societatii si culturii.

Un inginer senior de la Motorola, Martin Cooper, a creat primul telefon mobil, la 3 Aprilie 1973. El a decis ca primul apel telefonic ar trebui sa fie adresat unei companii rivale de telecomunicatii, spunand „Vorbesc printr-un telefon mobil”. Cu toate acestea, primul telefon mobil comercial a fost lansat in 1983, tot de Motorola. La inceputul anilor 1990 Nokia a intrat in acest domeniu, Nokia 1011 fiind primul telefon mobil produs in serie.

Nokia Communicator 9000 a devenit primul smartphone, deoarece detinea un procesor Intel de 24 MHz si avea 8 MB de RAM. Utilizatorii de smartphone-uri au crescut mult in numar de-a lungul anilor; in prezent, cele tarile cu cei mai multi utilizatori includ China cu peste 850 de milioane de utilizatori, India cu peste 350 de milioane de utilizatori si Statele Unite cu aproximativ 260 de milioane de utilizatori incepand cu 2019.

Un studiu realizat de Gartner a constatat ca in 2016 aproximativ 88% din smartphone-urile din intreaga lume erau Android, in timp ce iOS avea o cota de piata de aproximativ 12%. Aproximativ 85% din veniturile pietei mobile au provenit din jocurile mobile.

Impactul revolutiei digitale poate fi, de asemenea, evaluat prin explorarea cantitatii de utilizatori de dispozitive mobile inteligente din intreaga lume. Aceasta poate fi impartita in 2 categorii; utilizatorii de telefoane inteligente si utilizatorii de tablete inteligente. In intreaga lume exista in prezent 2,32 miliarde de utilizatori de smartphone-uri. Aceasta cifra va depasi 2,87 miliarde pana in 2020. Utilizatorii de tablete inteligente au atins un total de 1 miliard in 2015, 15% din populatia lumii.

Statisticile evidentiaza impactul comunicarilor media digitale de astazi. Ceea ce este de asemenea relevant, este faptul ca numarul de utilizatori de dispozitive inteligente creste rapid, dar cantitatea de utilizari functionale creste zilnic. Un smartphone sau o tableta pot fi utilizate pentru sute de nevoi zilnice. In prezent, exista peste 1 milion de aplicatii pe Apple App Store.

Acestea sunt toate oportunitati pentru eforturi de marketing digital. Un utilizator de smartphone este afectat de publicitatea digitala in fiecare secunda cand isi deschide dispozitivul Apple sau Android. Acest lucru evidentiaza in continuare revolutia digitala si impactul acesteia asupra societatii.

Acest lucru a dus la un total de 13 miliarde de dolari platiti diferitilor dezvoltatori de aplicatii de-a lungul anilor si dezvoltarea a milioane de aplicatii software. Majoritatea acestor aplicatii pot genera venituri prin intermediul publicitatii. Se estimeaza ca veniturile brute pentru 2020 au fost de aproximativ 189 de milioane de dolari.

Un nou concept in industrie

Comparativ cu mass-media tiparita si alte tehnologii analogice, suporturile digitale sunt usor de copiat, stocat, partajat si modificat. Aceasta calitate a mass-media digitale a condus la schimbari semnificative in multe industrii, in special in jurnalism, publicare, educatie, divertisment si muzica. Efectul general al acestor schimbari este atat de amplu incat este dificil de cuantificat.

De exemplu, in productia de filme, tranzitia de la camerele cu film analogic la camerele digitale este aproape completa. Tranzitia are beneficii economice pentru Hollywood, facilitand distributia si facand posibila adaugarea de efecte digitale de inalta calitate filmelor. In acelasi timp, a afectat industriile analogice de efecte speciale, cascadorii si animatie de la Hollywood. A impus costuri dureroase pentru cinematografele mici, dintre care unele nu au supravietuit sau nu vor supravietui tranzitiei la digital. Efectul mass-media digitale asupra altor industrii media este similar si complex.

Intre 2000 si 2015, veniturile din publicitatea ziarelor tiparite au scazut de la 60 miliarde dolari la aproape 20 miliarde dolari.

In jurnalism, presa digitala a dus la pierderea a mii de locuri de munca in presa scrisa si la falimentul multor ziare importante. Dar cresterea jurnalismului digital a creat si mii de noi locuri de munca si specializari. Cartile electronice si autoeditarea schimba industria cartii, iar manualele digitale si alte programe de invatamant care includ media digitala, schimba invatamantul primar si secundar.

In mediul academic, mass-media digitala a condus la o noua forma de bursa, numita si bursa digitala, facand posibil accesul deschis, datorita costului redus de distributie. Au crescut noi domenii de studiu, cum ar fi stiintele umaniste digitale si istoria digitala si s-a schimbat modul in care sunt utilizate bibliotecile si rolul lor in societate.

Adesea, revistele si ziarele au editiii digitale, formatate intr-o forma electronica identica cu versiunea tiparita. Aici editorul are un avantaj imens si costul acestuia se reduce semnificativ, prin evitarea cheltuielilor de tiparire si livrare, iar acest lucru aduce un avantaj suplimentar pentru companie.