Microbii au prosperat in conditii de hidrogen pur, ceea ce sugereaza faptul ca ar putea fi si microbi straini.

Cu mult dincolo de sistemul nostru solar, planetele stancoase cu atmosfera dominata de gazul de hidrogen ar putea sustine viata, indica o lucrare publicata saptamana aceasta in Nature Astronomy.

Intr-un experiment care a implicat sticle sigilate si cativa microbi foarte rezistenti, oamenii de stiinta de la MIT au descoperit ca atat drojdia cat si E. coli pot creste intr-un mediu cu o atmosfera compusa doar din hidrogen – acesta este notabil diferit de azotul Pamântului si de aerul bogat in oxigen pe care oamenii si multe alte forme de viata il prospera. Aceasta inseamna ca viata s-ar putea gasi intr-o gama mai larga de habitate extraterestre decat am recunoscut anterior.

Cand oamenii de stiinta isi imagineaza lumi extraterestre locuibile, isi imagineaza aceste locuri ca avand atmosfere asemanatoare Pamantului, dominate de azot sau dioxid de carbon, precum cele gasite pe Marte si Venus. Totusi, recent, cercetatorii au inceput sa banuiasca ca planetele cu alte tipuri de medii ar putea, de asemenea, sa sprijine viata. In special, unii oameni de stiinta si-au concentrat atentia asupra atmosferelor bogate in hidrogen.

„Mediile bogate in hidrogen de pe Pamant sunt incredibil de rare si nu sunt foarte cunoscute”, a spus Sara Seager, astrofizician si coautor al noii cercetări, pentru Popular Science intr-un e-mail. Pana in prezent, astronomii inca nu au identificat planete terestre din alte parti ale universului cu atmosfere bogate in hidrogen, probabil pentru ca atmosferele din jurul planetelor stancoase sunt in general mai dificil de detectat decat cele ale gigantilor de gaze.

Dar este probabil ca aceste planete stancoase, non-gazoase, cu atmosfere bogate in hidrogen, sa fie acolo si sa se dezvolte telescoape mai sofisticate, care ar putea incepe sa le detecteze in urmatorii ani.

„Astazi folosim telescoape Hubble si la sol”, a spus Seager. Dar, in viitor, oamenii de stiinta se vor baza pe instrumente mai puternice, cum ar fi Telescopul spațial James Webb, a carei lansare pe orbita este programata pentru 2021.

Cu aceasta noua tehnologie, planetele cu hidrogenul care pluteste deasupra suprafetelor lor vor fi de fapt mai usor de gasit decat verii lor mai similari Pamantului – deoarece gazul cu hidrogen este atat de usor, atmosfera lor ar trebui sa se extinda mult mai departe in spatiu.

Banuind ca lumile cu atmosfere bogate in hidrogen erau acolo, asteptand sa fie descoperite, Seager si echipa ei au dorit sa arate ca viata poate prospera in aceste zone. „Am decis sa facem un experiment simplu pentru a comunica clar astronomilor ca viata poate supravietui si prospera in medii cu hidrogen”, a spus ea.

Desi hidrogenul nu este daunator vietii, nimeni nu a mai crescut microorganisme intr-o atmosfera cu 100% hidrogen. Pentru experimentul lor, Seager si echipa sa au decis sa puna drojdie si E. coli – doua organisme care pot supravietui fara oxigen, dar care la prima vedere nu par bine adaptate pentru habitatele bogate in hidrogen – la test.

Cercetatorii au crescut colonii de drojdie si E. coli in sticle sigilate din aerul din jur. Pe langa o supa hranitoare din care microbii sa se infrupte, sticlele contineau o serie de atmosfere diferite, inclusiv hidrogen pur, aer obisnuit si alte amestecuri de gaze susceptibile sa existe pe alte exoplanete.

Atat drojdia cat si E. coli au reusit sa supravietuiasca si sa se reproduca in atmosferele cu 100% hidrogen, desi mai lent decat in aer. Conditiile pe care Seager si colegii ei le-au creat in laborator nu imita perfect ceea ce oamenii de stiinta s-ar astepta sa gaseasca pe o planetă reala – atmosfera sa ar include o cantitate de alte gaze in afara de hidrogen si ar putea avea o gravitate mult mai puternica sau altfel difera de Pamant. Cu toate acestea, faptul ca bacteriile simple, precum si microbii relativ complecsi precum drojdia ar putea sa reziste in aceste conditii, imbunatateste probabilitatea ca planetele imbracate in hidrogen sa fie locuite de o anumita forma de viata.

Acum, ca cercetatorii banuiesc ca exista lumi stancoase bogate in hidrogen si ca microorganismele pot prospera asupra lor, urmatorul pas este descoperirea unei modalitati de a identifica viata extraterestra de pe Pamantul indepartat. O modalitate este cautarea dovezilor existentei asa-numitelor gaze biosignature. Pe Pamant, formele de viata, precum plantele si bacteriile fotosintetice, pot produce aceste gaze specifice. Teoretic, identificarea lor pe o alta planeta ar fi un indiciu bun ca viata exista acolo.

In timpul experimentului desfasurat de Seager si colegii ei, E. coli in crestere a deversat zeci de gaze diferite, inclusiv unele ca amoniacul, pe care oamenii de stiinta le-ar considera semne de viata promitatoare daca instrumentele lor le-ar spiona pe o planeta indepartata. Aceasta inseamna ca viitoarele telescoape ar putea detecta, probabil, genul de viata intr-o atmosfera plina de hidrogen. Acum trebuie doar sa gasim aceste lumi ciudate.