Parbrizul reprezinta una dintre cele mai importante componente ale unei masini, oferind protectie impotriva elementelor naturii si a obiectelor care ar putea fi aruncate pe el in timpul deplasarii. Cu toate acestea, parbrizul poate fi supus unor daune si poate necesita inlocuirea sau repararea. In acest eseu, vom explora unele dintre motivele pentru care se poate strica parbrizul.

Pietre si alte obiecte aruncate pe parbriz – Acesta este unul dintre cele mai comune motive pentru care se poate strica parbrizul. Obiectele aruncate de alte vehicule sau din alte surse pot cauza zgarieturi, fisuri sau chiar spargerea parbrizului. In unele cazuri, fisurile sau zgarieturile pot fi reparate, dar in altele va fi nevoie de inlocuirea parbrizului. Vezi mai multe detalii pe https://www.parbrizeacasa.ro/.

• Variatii de temperatura – Variatiile de temperatura pot cauza dilatarea sau contractarea parbrizului, ceea ce poate duce la fisuri sau spargerea acestuia. Acest lucru poate fi mai pronuntat in cazul parbrizurilor mai vechi sau care sunt supuse la temperaturi extreme.
• Expunerea la soare si radiatiile UV – Expunerea la soare si radiatiile UV pot cauza deteriorarea parbrizului in timp. Acestea pot duce la ingalbenirea sau decolorarea parbrizului, reducand vizibilitatea si compromitand siguranta conducatorului auto si a pasagerilor.
• Accesorii sau componente auto defecte – Uneori, componentele auto defecte pot fi responsabile pentru stricarea parbrizului. De exemplu, stergatoarele sau duzele de spalare pot zgaria sau sparge parbrizul daca nu sunt in stare buna sau nu sunt montate corespunzator.
• Neglijenta in intretinere – Neglijenta in intretinerea parbrizului poate duce la deteriorarea acestuia. De exemplu, daca nu se indeparteaza imediat murdaria, praful sau insectele de pe parbriz, acestea pot cauza zgarieturi sau fisuri.

In concluzie, exista mai multe motive pentru care se poate strica parbrizul, insa cele mai comune sunt obiectele aruncate pe acesta si variatiile de temperatura. Este important sa efectuati intretinerea regulata a parbrizului si sa acordati atentie semnelor de deteriorare, astfel incat sa puteti interveni in timp util pentru a preveni deteriorarea si pentru a va asigura ca masina dumneavoastra este in siguranta pe drum.

Parbrizele sunt o parte foarte familiara a unui vehicul. Acestea actioneaza ca masuri de siguranta pentru pasageri, protejandu-i de intemperii si resturi. Ele creeaza un element aerodinamic oferind in acelasi timp confort si functionalitate. Acestea impiedica flambarea plafonului vehiculului in timpul rasturnarii. Si prin intermediul acestuia, soferul si pasagerul de pe scaunul din fata pot vedea drumul din fata. Va puteti imagina viata fara parbrize? Nici noi nu putem, asa ca haideti sa exploram cum sunt facute parbrizurile auto.

Cum se face sticla auto

Sticla este compusa din oxizi care fuzioneaza si reactioneaza impreuna atunci cand este incalzita. Ingredientele principale sunt:

Nisip sau silice: dioxidul de siliciu este un compus chimic cunoscut si sub denumirea de silice si este un tip de nisip care consta in principal din granule minuscule de cuart. Silicea are un punct de topire foarte ridicat, care este de peste 2.000 ° C si cuprinde aproximativ 60 pana la 70 la suta din parbriz.

• Carbonat de sodiu: Cand este amestecat cu silice, carbonatul de sodiu scade punctul de topire la aproximativ 1.000 ° C, ceea ce face ca procesul de fabricare a sticlei sa fie mai eficient. Carbonatul de sodiu, totusi, face ca sticla finita sa fie solubila in apa.
• Var sau oxid de calciu: extras de obicei din calcar, var sau oxid de calciu contracareaza efectele carbonatului de sodiu si face sticla insolubila in apa. Varul imbunatateste, de asemenea, duritatea si durabilitatea chimica a sticlei.
• Oxid de potasiu, oxid de magneziu si oxid de aluminiu: sunt adesea adaugate cantitati mici din acesti oxizi.
• Cullet: Acesta este sticla sparta sau reziduala care se adauga pentru a facilita topirea la fabricarea sticlei noi.

Adaugati apa, amestecati aceste ingrediente in timp ce le incalziti la o temperatura ridicata si voila! Procesul de fuziune chimica are loc dand nastere unei noi substante – sticla.

Dupa ce materiile prime sunt masurate in mod corespunzator in cantitatile corespunzatoare, lotul este topit folosind procesul de sticla flotata. „Metoda flotant” si-a primit numele deoarece sticla literalmente „pluteste” in interiorul unei camere in timpul unuia dintre etapele de fabricatie. Acest proces produce o foaie de sticla care are o grosime uniforma si suprafete plane prin plutirea sticlei topite pe un pat de metal topit. Intr-o camera de plutire special conceputa, sticla pluteste ca si cum s-ar deplasa pe o banda transportoare. La deschidere, temperatura este de aproximativ 1.000° C, ceea ce curata sticla de orice impuritati. Iar la iesire, unde sunt 600° C, temperaturile mai scazute permit sticlei sa se intareasca suficient pentru a trece in urmatoarea faza de productie.

Dupa iesirea din camera de plutire, pot fi aplicate acoperiri solare speciale. Aceste acoperiri impiedica caldura sa patrunda in interiorul masinii dumneavoastra vara, pastrand totodata caldura interioara iarna. Sticla intra apoi intr-un cuptor special numit lehr, unde sticla este racita treptat la aproximativ 200 ° C inainte de a se raci la temperatura camerei cand este gata de taiat.