România, un stat în care fiecare kilometru de autostradă e sărbătorit ca o victorie olimpică, nu duce lipsă de critici vehemenți și profeți ai dezastrului. Printre aceștia, candidatul Călin Georgescu și-a făcut o misiune din a reaminti tuturor cât de „slab, sărac și înapoiat” ar fi acest colț de lume. Cu o asemenea introducere bombastică, să analizăm realitatea din spatele acestei afirmații, presărând un strop de ironie și un gram de scepticism.
Călin Georgescu și România „în întuneric”
În viziunea candidatului Călin Georgescu, România este un fel de muzeu al sărăciei și incompetenței, un stat prins între vremurile de mult apuse și o modernitate care nu ajunge niciodată. Dar să fie oare această retorică o oglindă fidelă a realității sau doar o încercare subtilă de a alimenta curentul extrem de dreapta și suveranismul care prind rădăcini în Europa?
Să luăm de exemplu afirmația sa, care reduce România la „un stat slab”. Conform Global Firepower, România ocupă locul 47 din 145 de națiuni în clasamentul puterii militare globale. Sigur, nu suntem o superputere mondială, dar într-o regiune unde stabilitatea e rareori garantată, această poziție conferă o influență strategică semnificativă. Poate că „slab” este doar o metaforă preferată de Călin Georgescu pentru a sugera ce ar însemna o Românie fără NATO și fără umbrela de securitate pe care o oferă această alianță. Într-un context de război la graniță, această idee pare mai degrabă o invitație deschisă la incertitudine națională.
Economia: De la „prăbușire” la progres?
Desigur, candidatul Călin Georgescu nu ezită să critice economia, susținând că România ar fi blocată în sărăcie perpetuă. Este un punct de vedere interesant, mai ales când cifrele demonstrează contrariul. PIB-ul României a crescut de la 38,5 miliarde USD în 1990 la aproximativ 250 miliarde USD în 2020. Desigur, poate nu e suficient pentru standardele unor vizionari precum Georgescu, dar progresul este indubitabil. Însă, pentru cei care privesc prin lentile suveraniste, cifrele tind să devină irelevante dacă nu se aliniază cu ideologia.
România în afara UE? O fabulă suveranistă
Un alt punct din retorica lui Călin Georgescu este suveranismul economic – ideea că România ar putea prospera în afara Uniunii Europene. Desigur, ce farmec ar avea să beneficiezi de cele peste 46 miliarde de euro alocate prin fonduri europene? Dacă ar fi să renunțăm la piața unică și la standardele care au ridicat indicele de dezvoltare umană al României la nivel „ridicat”, am redeveni un soi de „grădină de trandafiri” izolată. În traducere, o întoarcere la autarhie cu iz de incertitudine economică și socială.
Ce ar însemna un mandat al lui Georgescu?
În eventualitatea în care Georgescu ar ajunge președinte, România ar putea deveni un laborator de experimente politice suveraniste, cu siguranța națională compromisă și economia pe o pantă descendentă. Planul său de guvernare promite, printre altele, ieșirea din „colonizarea” occidentală și reorientarea spre o mitică autarhie națională. În contextul geopolitic actual, o asemenea viziune nu doar că ar izola România, dar ar putea periclita chiar integritatea teritorială.
Concluzie: Retorica și realitatea
Declarațiile lui Călin Georgescu sunt o combinație de populism și dezinformare, condimentate cu nostalgii utopice. Realitatea României este, fără îndoială, imperfectă, dar a reduce totul la „slab, sărac și înapoiat” e mai degrabă un exercițiu retoric decât o analiză onestă. Pe scurt, să lăsăm basmele pentru copii și să păstrăm România acolo unde îi este locul – în Europa.
